Bethlen
Adresă:
425100 – Beclean, str. 1 Decembrie 1918, nr. 10., jud. Bistrița-Năsăud

Bethlen

Szent István király, oldallagosan ellátott plébánia
Mater:

1255-ben Betheln néven írják. 1332-ben plébániatemploma volt. 13. századi temploma ma is áll, gótikus átalakításokkal. Tornyát 1847–54-ben emelték. Az 1438-ban építetett várban is volt egy kápolna Szent Farkas tiszteletére, melyet azonban a Rákóczi-féle szabadságharc után leromboltak. A reformáció idején erős unitárius egyház alakult, de 1615-től a többség református volt, és övék volt a templom is. A katolikus plébánia megszűnte után a Haller család tartott fenn kápolnát, a 18. században pedig a Mikes-udvar. 1892–93-ban modern templomot építettek, és az első világháború után szervezték plébániát.
A templom és plébánia építése Tóth Adolfnak köszönhető, aki vagyonát az egyházra hagyta.

Zi de adorație perpetuă: augusztus 25.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.