a.) Alkalmi beszédek 2.

Keresztény hitigazságokat és egzisztenciális témákat tartalmazó beszédeket és beszédvázlatokat kaphat kézhez az „Alkalmi beszédek 2” c. kötet olvasója.

 Rajtuk keresztül betekintést nyerhet Márton Áron gondolatvilágába és lelkiségébe. Nyilvánvalóvá válik, hogy papként és püspökként hűségesen ragaszkodott a római Szentszékhez, az Egyház tanításához. Beszédeinek sajátossága, hogy az emberekhez akart szólni, őket akarta megszólítani.

Az „Alkalmi beszédek 2.” c. kötetet Főtisztelendő Msgr. Dr. Marton József ny. professzor állította össze. Az érdeklődők megtalálják e könyvet az Érsekség kapusszobájában és a Corvina üzletekben.

b.) Márton Áron – Neclintit

A csíkszentdomokosi Márton Áron múzeum igazgatójának, Lázár Csilla tanárnőnek a szerkesztésében megjelent: „Márton Áron – Neclintit, o selecție din scrierile episcopului”. Elsősorban román nyelvű híveknek ajánljuk. Megrendelhető a szerzőtől:

Lázár Csilla – igazgató

Márton Áron Múzeum

537275. SÂNDOMINIC

Jud. Harghita

(részlet a XII./2018. érseki körlevélből)

Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.