Cluj-Napoca, Nr. 78/04.05.2017

SCRISOARE DESCHISĂ

Obiect: Susținerea demersului de declanșare a referendumului pentru modificarea art. 48, alin. 1 din Constituția României
Noi, episcopii catolici din România reuniţi în perioada 3-5 mai 2017 la Cluj-Napoca, în sesiunea plenară de primăvară a Conferinţei Episcopale Române, am luat act de amânarea discuțiilor cu privire la cererea de modificare şi reformulare a articolului 48, alin. 1 din Constituția României, după cum urmează:
„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.
Reafirmăm, împreună cu cele 3 milioane de cetățeni, care au semnat un demers în această privință, că înlocuirea termenului „soţi” din actuala Constituţie cu sintagma „un bărbat şi o femeie” reflectă cu mai mare claritate modul de înţelegere a ceea ce este căsătoria creştină şi familia în România. Doar căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, şi numai în acest caz vorbim de căsătorie, poate garanta supravieţuirea unei societăţi şi a culturii sale; aceasta nu poate fi pusă pe picior de egalitate cu alt fel de uniuni pe care echivocul din termenul „soţi” îl poate ascunde.
Constituţia are menirea de a sta la baza unei legislaţii adecvate în domeniul familiei în care să fie tutelate drepturile fiecăruia şi să fie respectată natura lucrurilor în tradiţia creştină; termenii „căsătorie” şi „familie” neputând fi utilizaţi decât pentru a defini realitatea uniunii stabile şi deschise la viaţă dintre un bărbat şi o femeie. Cea mai bună modalitate în care Statul poate tutela drepturile universale ale persoanei umane, demnitatea şi integritatea sa, este de a apăra drepturile familiei.
Familia, al cărei nucleu de bază este legătura dintre un bărbat şi o femeie, nu este o structură impusă persoanei, ci este locul natural în care fiinţa umană vine la existenţă şi în care poate să crească în modul cel mai propice. Familia este locul natural al relaţiei părinţi-copii. Persoana umană primeşte în familie acea protecţie naturală împotriva dificultăţilor de natură fizică, morală, spirituală. Iată de ce familia este marea resursă a societăţii.
Ca instituţie socială naturală, căsătoria dintre un bărbat şi o femeie stă la temelia civilizaţiei în societate. Fără căsătorie nu ar exista stabilitate pentru copii şi, în consecinţă, nu ar exista o comunitate autentic umană. Avantajele căsătoriei naturale sunt incomensurabile în plan economic şi social, moral, cultural şi spiritual, educativ. De fapt, căsătoria creştină are rolul unui sistem de imunitate naţional.
Cu grijă pentru viitor, pentru integritatea şi sănătatea morală a cetăţenilor României pe care o slujim în calitate de membri ai Bisericii şi ai societăţii, reafirmăm necesitatea revizuirii articolului 48, alin. 1, în sensul mai sus precizat. Trimitem această scrisoare deschisă în dorinţa de a apăra şi promova adevărul despre căsătorie şi familie.

Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.