Dr. Jakubinyi György gyulafehérvári római katolikus érsek a konferenciát köszöntő levél-üzenetében így fogalmaz a konferencia céljáról:
 „A Konferencia témája sokoldalú. Mi egyháziak elsősorban Isten Szolgája Márton Áron püspök hitvalló boldoggá avatását tartjuk szem előtt. De ez nem zárja ki nevezett Püspök sok oldalú megvilágítását, ahogy a Konferencia is célul tűzte ki. Minél jobban megismerjük Isten Szolgája Márton Áron püspök erkölcsi, szellemi és nemzeti nagyságát, annál inkább előmozdítjuk boldoggá avatását is, amelyért minden erdélyi katolikus plébánián a szentmisék végén imádkoznak.
Örvendek, hogy a Konferencián sokoldalúan megvilágítják Isten Szolgája Márton Áron püspök hitvalló személyiségét. A boldoggá avatás egyik alapfeltétele, hogy meglegyen a hívek tisztelete. Ezt fejezi ki, hogy ismerjék, közbenjárását kérjék, végül az erények hősi foka megállapítása. Ahhoz, hogy felterjeszthessük a boldoggá avatásra, szükséges egy elismert csoda a Jelölt közbenjárására. A csodát a jó Isten teszi, de a szentek kérik azok számára, akik hozzájuk fordulnak.”
 

Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.