Csíknagyboldogasszony
Adresă:
537035 – Cârța, nr. 248., jud. Harghita

Csíknagyboldogasszony

Nagyboldogasszony, plébánia
Serviciu
Cantor: Bálint Zoltán

Az egyházközség négy faluból tevődött össze: a jelenlegi Karcfalva és Jenőfalva mellett Csíknagyboldogasszony filiája volt Csíkmadaras a 18. századig, és a szomszédos Csíkdánfalva 1930-ig. Csíkkarcfalva évszázadokon át központja volt Felcsíknak. 1840-től országos vásártartási engedéllyel is rendelkezett. Nevét Benkő Károly szerint egy Kurs nevű őstől kapta, Orbán Balázs szerint viszont az egykori Karcfalvából alakult ki. Az 1567-es adóösszeírásban Karchffalwa névvel és 21 kapuval szerepel, 1850-ben lakóinak száma 732, 1935-ben pedig 318 volt. Az 1992-es népszámlálás adatai szerint a falunak 1071 magyar és 13 román lakosa volt.
Csíkjenőfalva. Délen Csíkkarcfalvával, északon Csíkszenttamással összenőve határos. Lakóinak száma 1992-ben 1992 személy. Lakóinak főfoglalkozása: állattenyésztés, valamint fakitermelés és -feldolgozás.

Zi de adorație perpetuă: május 15.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.