Csíkszereda az 1968-as területi átrendezés következtében, az addig hat-hétezres – kizárólag magyarlakta – város közel 50 ezer lélekszámú megyeszékhellyé duzzadt, amelynek ma is több mint 40 ezer magyar katolikus híve van. Eltűntek a kertes házak, és a lakosság tömbházakba kényszerült. Ez természetszerű kihatással volt az egyház életére is. A 17. században épült, két–háromszáz hívő befogadására alkalmas templom kicsinek bizonyult, és az új városnegyedek is távol kerültek az egyházközség szívétől. Ennek az égető kérdésnek a megoldására már dr. Jakab Antal püspök, majd Bálint Lajos érsek tett lépéseket, de a város pasztorációs szempontból oly fontos és sürgető megosztása dr. Jakubinyi György érsekre hárult, aki a 213/1995. rendelkezésével létrehozta a Szent Ágoston plébániát, Pénzes Józsefet nevezve ki annak plébánosává. Azóta „élő kövek, élő lelkek” égisze alatt felépült az 1200 személy befogadására alkalmas templom, és a közösség is formálódik. A templom szentelését nagy sikerként éli meg a közösség (2009. augusztus 29.).
Adresă:
530194 – Miercurea Ciuc, P-ţa Szent Ágoston, nr. 2., jud. Harghita
Tel.:
0266-312.188
Fax.:
0266-312.188
Serviciu
Cantor: Kacsó ArnoldZi de adorație perpetuă: november 22.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.