Gyimesfelsőlok 1907-ig Gyimesközéplok filiája volt. 1907. július 8-án vált önálló egyházközséggé Antal József gyimesfelsőloki plébános kérésére. A gyimesfelsőloki templomot 1902-ben építették. A templom falán márványtáblák hirdetik a templom építtetőinek és a főoltár készíttetőinek nevét. A templom bővítését két kereszthajóval Kosza István plébános tervezte és Gergely Fülöp plébános valósította meg: a templomhoz templomot építtetett. A hívek önkéntes hozzájárulásával 1977-ben kibővítették, 1978-ban kívül-belül széppé tették. Komjáton 2004–2007-ben új templom épült Kármelhegyi Boldogasszony tiszteletére. 2007. július 16-án Jakubinyi György érsek és Tamás József segédpüspök szentelte fel. Két harangláb is épült: Farkasok-patakan Páduai Szent Antal tiszteletére, a falu alsó részén pedig Keresztelő Szent János tiszteletére. Az egyházközségben négyosztályos gimnáziumot alapított Berszán Lajos c. kanonok. Alapkövét Bálint Lajos érsek tette le 1993. május 28-án, a tanítás 1994-ben indult. A Szent Erzsébet Líceumban gyimesi moldvai csángó, valamint a székely falvakból jött diákok tanulnak.
Adresă:
537155 – Lunca de Sus, nr. 486., jud. Harghita
Tel.:
0266-339.110
Serviciu
Cantor: Pora AttilaZi de adorație perpetuă: május 10.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.