Orotva
Adresă:
537091 – Jolotca, nr. 87., jud. Harghita

Orotva

Szent Péter és Pál apostolok, plébánia
Serviciu
Cantor: Mezei Zoltán

Az egyházközség 1970-ben vált önálló plébániává, addig Ditró filiája volt. Egyes feljegyzések szerint Orotva története az 1830-as években kezdődött. Talán akkor telepedtek itt le az első családok, akik szénégetéssel, fakitermeléssel foglalkoztak, egyesek pedig bányászattal. Amikor az egyházközség önállóvá vált, több mint 700 lelket számlált. A falu népe mind székely magyar és római katolikus vallású. A templom Gergely Mihály plébános vezetésével 1970–1978 között épült, a régi kicsi templom helyébe, amelyet 1925-ben emeltek. A plébánia épületét 1965–1969 között építették. A faluban 1–8. osztályos iskola van, jelenleg 74 gyerekkel. A hívek mind munkanélküliek, semmiféle munkalehetőség nincs, ezért a fiatalok nagyrészt elvándorolnak.

Zi de adorație perpetuă: október 16.
Sfintele liturghii: vasár- és ünnepnapokon 11 órakor, hétköznap 8; 8,30 órakor
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.