A kőhalmi település a 12. század közepén lendült fel, amikor II. Géza magyar király betelepítette Erdélybe a szászokat. Kőhalomban az első templomot a katolikus szászok építették fel a várban a 12. században. A katolikus vártemplom romjai ma is láthatók a vár középső részén. A középkori iratok szép katolikus hitéletről tanúskodnak a 16. század közepéig, amikor a város átállt a lutheránus vallásra. Kétszáz évig szünetelt a katolikus vallásgyakorlat Kőhalomban. 1752-ben Csabor Mihály kőhalmi lakos telket ajánlott fel a ferences templom építésére. A fogarasi ferencesek felépítették az első kápolnát 1762-ben, majd 1779-ben megépítették az első kolostort. 1802-ben a kis templom és kolostor teljesen leégett. 1808-ban építették fel Szent Anna tiszteletére a mai templomot és kolostort. 1802–1912 között Gróf Széki Teleki Anna volt a pártfogó, és bőséges anyagi hozzájárulással segített a templom felépítésében. A templom védőszentje ezért lett Szent Anna.
Adresă:
505500 – Rupea, str. Cetăţii, nr. 99, jud. Braşov
Serviciu
Zi de adorație perpetuă: április 4.
Sfintele liturghii: vasár- és ünnepnapokon 10,30 órakor, hétköznap kedden, pénteken és szombaton 17, illetve 19 órakor 
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.