Nyújtód
Adresă:
525401 – Lunga, nr. 353., jud. Covasna

Nyújtód

Szent László király, plébánia
Serviciu
Cantor: Klára József

1332-ben plébániatemplommal rendelkezett, a pápai tizedjegyzék Nachtondnak írja a nevét.
A templomot a gótikus korban felújították, s a régi, román kori szentély helyett gótikus szentélyt építettek. A romlásnak indult templom javíttatását Dónáth, nyújtódi birtokos vállalta azzal a feltétellel, hogy reformátusok lesznek. Apor Lázár mentette meg a helyzetet, s vállalta a templom javíttatását. Apor Borbála pedig földbirtokot adományozott az egyháznak. Az 1802. évi földrengés után 1821-re kijavították a templomot. A szentély ekkor kapott boltívet és barokk motívumokat. Borsos Sebestyén szerint a reformáció előtt szerzetesek is voltak Nyújtódon.
1997-ben ravatalozóház épült a temetőben.
1771-től volt katolikus iskola 1948-ig.

Zi de adorație perpetuă: november 19.
Sfintele liturghii: vasárnapokon 9 és 11 órakor, ünnepnapokon 10 és 18 órakor. Hétköznap: nyáron 19, télen 17 órakor.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.