ADVENTI LÁMPÁS (Fénygyújtó gondolatok napról napra)

Tamás József nyugalmazott segédpüspök gondolatai

December 19. Advent 4. vasárnapja
Karácsonyhoz közeledve fel szoktuk keresni szeretteinket, jó barátainkat, ismerőseinket üdvözlőlapunkkal vagy esetleg személyesen is. Ünnepi jókívánságainkat vagy ajándékunkat juttatjuk el így hozzájuk. Az irántuk való szeretet, megbecsülés késztet erre. A Boldogságos Szűzanya példáját követve teszi ezt a keresztény ember. Vállalva a többnapos utat látogatta meg ő a rokonát, Erzsébetet, miután megtudta Gábor angyaltól, hogy Isten kegyes volt hozzá és gyermekkel ajándékozta meg őt is. E látogatás mindkettőjüknek mily nagy élményt jelentett. Ilyen nagy élménnyé lehet a mi karácsonyi látogatásunk is, amelynek során templomainkban, ünneplésünkben az értünk földre szállt Úrral találkozunk és azok is, amelyeken szeretetünkön keresztül mieinkkel, embertársainkkal találkozunk. Keljünk hát útra a Szűzanyával, hogy találkozva az Úrral és embertársainkkal, részesedjünk e szent napok kegyelmi ajándékaiból.

Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.