A plébánia megnevezései: 1333: Saceerdos de Sancto Spiritu, 1567: Zent Lelek, 1576: Szentlelek, 1603: Zent Lelek, 1643: Szent Lelek. 1333-ban a telegdi főesperességhez, 1592-től a csíkszéki főesperességhez, 1744-től pedig az alcsíki főesperességhez tartozik. Fitód a csíkszentléleki római katolikus egyházközség része. Lakossága: 1661-ban 290, 1850-ben 302, 1966-ban 389, 1992-ben 399. Fitód és Szentlélek lakossága: 1661-ben 600, a tatárjárás után felére csökkent, 1694-ben ismét 600, a tatárjárás után lényegesen csökkent, 1719-ben 600, a pestis után fele maradt, 1800-ban a diftéria a gyerekeket megtizedelte. A Fitód tízesiek több alkalommal kértek engedélyt a püspökségtől templomépítésre, de soha nem kapták meg azért, hogy a szentléleki templom és a melléképületek fenntartása ne maradjon csupán a szentlélekiek anyagi megterhelése, amit közösen is nehezen viselnek. Napjainkban a Csíkszeredából való kiköltözés Csíkszentléleken is észlelhető, ami nemcsak vallásában osztja meg a közösséget, hanem nemzetiségében is. Az egyházközség vallási élete jónak minősíthető, hiszen még nyári munkálatok idején is megtelik a templom.
Adresă:
537268 – Leliceni, str. Bánátus, nr. 36., jud. Harghita
Serviciu
Cantor: Gergely TiborZi de adorație perpetuă: április 23.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.