A hagyomány szerint a Reztetőn levő egykori vár tulajdonosától, Kadicsától kapta a nevét. 1566-ben Kadichfalva néven említik az oklevelek. 1658-ban Kadicsfalva formában fordul elő. Székelyszenttamásnak volt a filiája. 1755-ben az udvarhelyi Szent Anna-kápolnát Kadicsfalvára „transferálták”, mint filias Ecclesiába. Ebben az időben Kadicsfalva Udvarhelyhez tartozott, majd ismét Székelyszenttamáshoz. A szomszédos Bethlenfalva (a mai anyaegyház filiája) az udvarhelyi plébániának volt a filiája. Bethlenfalva több ízben el akart szakadni Udvarhelytől, Kadicsfalva pedig Szenttamástól, és a kettő egyesülni akart, mint önálló plébánia. Hosszas tárgyalások után Sükösd János vikáriussal megegyezésre jutottak. 1659-ben olyan szerződést írtak alá, hogy a két falut Udvarhelyhez csatolják. Ebben az időben mindkét falunak volt már kápolnája. 1802-ben Kadicsfalva önálló plébánia lett Bethlenfalva filiával. Első papjuknak Fülöp Lajos udvarhelyi káplánt nevezte ki Mártonffi József püspök.
Adresă:
535600 – Odorheiu Secuiesc, str. Bradului, nr. 10., jud. Harghita
Tel.:
0266-210.715
Serviciu
Zi de adorație perpetuă: március 18.
Sfintele liturghii: vasár- és ünnepnap 9,30 órától, Hétköznap 7,30 vagy 17 órakor. 
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.