A reformáció előtt az egyházközség Farcád fi liája volt, de miután Farcád az új hit követője lett, a lengyelfalvi hívek lelkigondozását az akkor még önálló plébániaként létező szombatfalvi lelkész látta el. 1658-tól Székelyszenttamás fi liája. 1775-től saját plébánossal önálló egyházközség lett. Az egyházközség örökös, kegyeletes ünnepe a Sarlós Boldogasszony-i körmenetes határkerülés. Eredete 1873-ra vezethető vissza, amikor július 2-án kegyetlen jégverés pusztította el a falu minden termését. Ekkor tettek fogadalmat a határkerülésre. A kommunista időben elmaradt, de most újra szeretnék éleszteni e fogadalmi ünnepet. A közelmúltban külföldi segítséggel és Hajdó István akkori gyergyói főesperes szorgoskodása révén új plébánia épült. 2007-ben Horváth János magyarországi pap segítségével megkapták Árpád-házi Szent Erzsébet csontereklyéjét. Az egyházközség birtokában van II. János Pál pápa azon reverendájából egy darab, amelyet 1981. május 13-án viselt az ellene elkövetett merényletkor.
Adresă:
537103 – Polonița, str. Templom, nr. 124., jud. Harghita
Székelylengyelfalva
Serviciu
Zi de adorație perpetuă: március 13.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.