Marosújváron római sóbánya volt, majd a római visszavonulás után a bánya megszűnt, mocsaras területté változott, vadászterület lett. 1202-ben említik először Vyuar néven. Vára már a 13. században állt. Felsőújvár a középkorban több birtokost cserélt. Az 1790-es években megindult a sóbányászat, telepeseket hoztak, valamint cseh, lengyel, német és román bányászokat. Fakápolnát építettek, és Felvincről látták el a hívek lelki igényeit egészen 1880-ig. A templomot 1819-ben építették a sóbánya akkori kamaraispánjai segítségével. 1880 és 1899 között Marosújvár segédlelkészi státusban szerepel. 1899-ben Marosújvár önálló egyházközséggé szerveződött, első plébánosa Magó Mihály volt. 1876-tól létezett királyi iskola, tanítója egyben a kántor volt. Nagy jelentőségű renoválást 1975-ben kezdtek el Faragó Ferenc plébános idejében, a templomot teljesen felújították, úgyszintén a plébániát, majd a maroscsesztvei templomot. 1984-től Marosújvár látja el Felvincet.
Maroscsesztvében a reformációt követő időkben, a 18. századtól a Mikes gr. családi kriptakápolnában indult el a katolikus élet.
Adresă:
515700 – Ocna Mureș, str. Nicolae Iorga, nr. 14., jud. Alba
Tel.:
0771-033.606
Serviciu
Zi de adorație perpetuă: február 8.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.