1448-ban tűnik fel először a neve. 1302-ben lejegyzett határnevek már meglétére utalnak: Weickefő, Veckefő. Temploma a temető helyén állott a 16. század elején. 1700-ban ferencesek jöhettek misszióba, s annyian lettek katolikusok, hogy 1722-ben visszakapták a templomot is. 1729-től önálló plébánia volt. 1790-92-ben lebontották a régi templomot, és bent a faluban újat építettek. 1720-tól katolikus iskolája volt, melyet 1948-ban államosítottak.
Székelyszállás: 1567-ben Zekelizallas néven írják. 1747-ben követelték, hogy a véckei pap legalább évente egyszer szentmisét végezzen. Ekkor tehát imaház volt, Jézus mennybemenetele tiszteletére szentelve. Mai templomukat 1912-ben építették. 1720-tól itt is volt katolikus iskola, melyet 1948-ban államosítottak.
Adresă:
547640 – Vețca, nr. 213., jud. Mureș
Tel.:
0374-980.002, 0265-344.408
Serviciu
Cantor: Fülöp LászlóZi de adorație perpetuă: február 23.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.