1770 előtt erdőség volt a falu helyén. Ekkor br. Bornemissza József üveggyárat létesített. Megfelelő szakembereket telepített ide Morva- és Csehországból, munkásokat a Székelyföldről és más vidékekről. Mivel ezek többségben katolikusok voltak, 1781-ben egy fakápolnát építettek. 1789-től építették a mai templomot, Lönhart Ferenc püspök szentelte fel 1887-ben. Bálint Gergely volt az első papja, de csak 1900-ban kapott plébániai rangot. Az oltárt és a szószékeket Zinthaler Mihály marosvásárhelyi mester építette. Az oltárkép Bécsben készült. Az új orgona 1923-ból, Biszák József gyoroki orgonaépítőtől származik. Az új nagyharang 1924-ben készült. Fórika János plébános (1988–1997) szervezte meg a mentőszolgálatot. Balázs Károly hozzáfogott az egyházi épületek javításához, a cél a templom újrafödése, a kántori lak javítása. Simó Sándor idejében több nagyobb munkálatot végeztek el: a templom külső festését, csatornázást, a mikrofon felszerelését, a harangozás automatizálását stb.
2008-tól Csavar Tibor lelkész látja el a plébánosi teendőket.
Adresă:
547301 – Glăjărie, nr. 2., jud. Mureș
Serviciu
Zi de adorație perpetuă: szeptember 27.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.