1390-ben Feyr-keresbányaként említik az írások. 1427-ben civitas Altumburgh volt a neve.
A 14. században bányásztelepítés volt. Erre utal a neve is. Bizonyos, hogy ekkor már temploma is volt. Írott források a ferencesek jelenlétét is említik a középkorban.
A reformáció után csak 1728-ban szerveztek plébániát a ferencesek középkori templománál, amely annyira romos állapotban volt, hogy 1763-ban alapjaiból kellett újjáépíteni. A csanádi egyházmegyéhez tartozott, csak 1785-ben csatolták az erdélyi egyházmegyéhez.
A templom melletti kolostor fontos, szomorú szerepet játszott az erdélyi katolikusok életében: Dés és Esztelnek mellett ez a kolostor volt kényszerlakhelye az erdélyi ferencesek egy csoportjának 1952–64 között. Ide volt kényszerlakhelyre száműzve 1950. május 23-tól Scheffler János szatmári püspök is.
A dévai Szent Ferenc Alapítvány kezelésében lévő ferences kolostor épületében hat kétágyas és egy tízágyas szoba várja a pihenni és töltődni vágyó vendégeket. Igény szerint a dévai ferences szerzetesek Kőrösbányán és Déván egyaránt lelkivezetést, lelki beszélgetést vállalnak.
Adresă:
337005 – Baia de Criș
Mater:
Număr de suflete: 12
Zi de adorație perpetuă: július 29.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.