„Integerrimus Domini famulus”, cel mai integru slujitor al Domnului – aşa l-a caracterizat fericitul papă Ioan Paul al II-lea pe slujitorul lui Dumnezeu Márton Áron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, în telegrama trimisă cu ocazia acceptării demisiei sale, la 29 martie 1980.
Papa l-a caracterizat în cel mai adecvat mod, fiindcă i-a cunoscut faptele. Noi aici pe meleagurile unde a trăit, încă nu-l cunoaştem la fel de bine ca să-i putem aprecia în totalitate viaţa, opera şi sacrificiul lui. Căci episcopul Márton Áron a fost un om integru, a fost om al neamului său, al Bisericii universale, un intelectual autodidact care a provenit dintr-o familie simplă şi nu şi-a uitat rădăcinile niciodată.
A fost un om politic în sensul adevărat al cuvântului: un slujitor fidel al comunităţii. Iar comunitatea nu a însemnat doar cei apropiaţi lui, ci a avut mare grijă de toţi cei care au suferit, au avut nevoie specială de ajutor: astfel a intervenit pentru refugiaţii polonezi în 1939, pentru evreii deportaţi în 1944, pentru credincioşii greco-catolici români rămaşi fără păstori în 1948 etc.
Tocmai ca toate aspectele vieţii şi operei lui să devină publice şi binecunoscute pentru publicul mai larg, am decis să edităm ocarte * despre Márton Áron în limba română, în care să arătăm cât mai multe aspecte ale vieţii şi personalităţii sale în studiile şi interviurile publicate în acest volum
Cartea este ediţie specială a revistei „Keresztény Szó” (Cuvânt Creştinesc) din februarie 2013, dedicat în întregime memoriei marelui episcop.
Din conţinut: ÎPS György Jakubinyi: „Integerrimus Domini famulus” (Cel mai integru slujitor al Domnului); Cardinal Gianfranco Ravasi: Parfumul creştinului autentic; Mons. Dr. József Marton: Márton Áron Episcopul Ardealului; Dr. Diana Turconi: Márton Áron, apostolul veacului; Pr. Eduard Ferenţ: „Unde n-am cuvânt, n-am ce căuta”. Un confessor fi dei autentic; Maria Keul-Mühlbauer: Doi episcopi catolici transilvăneni – Márton Áron şi Alexandru Todea; Cardinal Lucian Mureşan: „Aveam impresia că mă aflu în faţa unui sfânt”; Mons. Dr. József Marton: Dieceza lui Márton Áron după 1948. Istoria diecezei de Alba Iulia între anii 1948–1990; Mons. Dr. Gergely Kovács: Arestarea lui Márton Áron şi L’Osservatore Romano; Dr. Denisa Bodeanu: Episcopul Márton Áron faţă în faţă cu reprezentanţii autorităţilor comuniste. O convorbire cu împuternicitul regional al cultelor din ianuarie 1958; Dr. Ladislau Antoniu Csendes: „Biserica poate învinge comunismul […] botezând”; Csilla Lázár: Muzeul memorial din satul natal al episcopului Márton Áron; Cristian Amza: Un reprezentant al Bisericii Catolice care s-a opus comunizării României.
Aşa cum ÎPS György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia a formulat în prefaţa volumului: „Ne rămâne amintirea dătătoare de pildă, mereu actuală, şi speranţa că stăruie deja de pe acum pentru noi pe lângă bunul Dumnezeu, iar după beatificare şi canonizare cu atât mai puternic.”
Statuia lui, din curtea vestică a Bisericii Sf. Mihail din Cluj, aminteşte posterităţii zilnic, despre adevăratul rol al preoţilor de pretutindeni: de a apăra pe cei căzuţi si oropsiţi. Gestul său din 1944, când a rostit acele cuvinte vestite în apărarea evreilor - într un Cluj care se găsea deja sub ocupaţie nazistă - este şi azi un simbol major al umanismului adevărat.
"În acele vremuri tragice s-a reliefat măreţia umană a episcopului Márton Áron, singurul episcop maghiar în Transilvania, care în 18 mai 1944 în Biserica Sfântul Mihail şi-a ridicat glasul şi a rugat, a somat societatea maghiară să ajute evreimea adunată în ghetouri şi aflată în faţa deportării" – scrie Moshe Carmilly-Weiberger, în lucrarea sa Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944).
Statuia lui Márton Áron de la Cluj mereu e plină de flori
de Márta Bodó - Cluj-Napoca
* Márton Áron: Un episcop catolic pe calea crucii. Red. Márta Bodó, Gergely Kovács, Csilla Lázár, Editura Verbum, Cluj-Napoca 2013