2017.04.06
Acum câteva zile, liderii politici ai UE au fost primiți – înainte de summitul de la Roma – și de Papa Francisc la Vatican. Aici s-a aflat și președintele țării noastre, Klaus Werner Johannis, care a declarat presei că a reiterat invitația din 2015, atât verbal, cât și în scris. L-a invitat pe capul Bisericii Catolice să viziteze România. La întrebarea jurnaliștilor a spus că Papa:„De la început a părut foarte interesat și dacă va fi posibil, eu cred că va veni".
Pe Sfântul Părinte îl așteptăm și îl primim oricând, cu mult drag în țara noastră. În ce privește vizita preconizată, am dori să menționăm că acea expresie „va fi posibil” amintită de domnul președinte Johannis, poate deveni realitate, dar asta depinde de România. Acolo unde sunt lezate drepturile umane fundamentale, acolo unde credincioșii nu-și pot exercita drepturile minoritare și confesionale garantate de Constituție, acolo nu putem vorbi despre asigurarea posibilității vizitei papale.
Reprezentantul personal al Sfântului Părinte în țara noastră este nunțiul apostolic de la București. Această funcție este deținută în prezent de arhiepiscopul Miguel Maury Buendía. El a cerut până acum de două ori audiență organelor competente ale statului român, în legătură cu cu prejudiciile minorității catolice din România. De fiecare dată a informat despre aceste întâlniri și Secretariatul de Stat al Vaticanului, în mod indirect și pe papa Francisc.
A. Chestiuni imobiliare
În 29 decembrie 2016 nunțiul Buendía a fost primit de președintele Comisiei de retrocedări din România. Printre altele nunțiul a spus că România este considerată pe plan internațional ca fiind un stat de drept
În România există o lege pentru retrocedarea bunurilor bisericești confiscate, iar pentru respectarea acesteia, statul are și angajamente internaționale. În consecință, bunurile bisericești confiscate trebuie retrocedate fără întârziere.
Amânarea și obstrucționarea restituirii,în contradicție cu legislația în vigoare, este o renaționalizare și potrivit cunoștințelor sale de drept internațional. În același timp, nunțiul a dat expresie și consternării Sfântului Scaun în legătură cu această procedură.
Bunurile bisericești naționalizate sunt moștenirea lăsată nouă de strămoșii noștri, iar la acestea noi nu putem să renunțăm. Bunurile a căror retrocedare o solicităm, nu sunt menite să îmbogățească Biserica, ci în primul rând dorim să le utilizăm pentru ajutorarea semenilor noștri și pentru sprijinirea celor nevoiași.
În arhiepiscopia noastră, activitatea caritabilă este asigurată de Caritas Alba Iulia care funcționează conform prevederilor legale, ca organizație de utilitate publică. De ani de zile înaintează proiecte către Ministerul Muncii pentru a primi finanțarea unei părți a cheltuielilor, conform Legii 34/1998.În 2013, Caritas a oferit îngrijiri unui număr de 3650 de persoane de pe cuprinsul arhiepiscopiei noastre. Până în 2017, acest număr s-a redus la 1876. Finanțarea aprobată în decembrie 2016 a fost redusă fără motivare în februarie 2017, de către guvernul actual.Într-o astfel de situație fără perspective și de instabilitate, cum se poate menține pe post un personal calificat? Ce le putem spune acelor câteva sute de persoane singure care necesită îngrijire și cărora trebuie să le sistăm serviciile de pe o zi pe alta, din cauza lipsei de finanțare. Alta ar fi situația dacă am putea asigura aceste servicii din resurse proprii.
B. Învățământ
Reprezentantul din România al Sfântului Părinte și-a făcut auzită vocea și în chestiunea Liceului Catolic din Târgu Mureș. Ca urmare a unei solicitări prealabile, nunțiul a fost primit și de ministrul de externe, Teodor Meleșcanu.
Nunțiul a spus că procedura DNA creează impresia și pe plan internațional că minoritatea catolică și maghiară este împiedicată să-și exercite drepturile.
Este de neînțeles și pentru noi că pe baza legislației statului de drept, școala înființată în clădirea ce aparține Bisericii, nu poate funcționa liber. Aici nu este vorba de nicio corupție. Dacă s-a constatat o deficiență administrativă în ce privește înființarea, ne vom strădui s-o remediem cât de curând, dacă despre asta este vorba.
O apreciere deosebită merită acei părinți cu suflete eroice, care în ciuda circumstanțelor precare, a intimidărilor, a piedicilor create artificial rezistă și apără dreptul la un învățământ creștin, catolic în țara noastră.
Ca urmare, îl întrebăm pe domnul președinte, dacă a crezut cu adevărat în invitația făcută Papei Francisc de a vizita România? Dacă da, atunci să facă totul pentru ca această vizită „să fie posibilă”. În eforturile sale depuse în acest sens, poate conta oricând pe sprijinul minorității catolice și maghiare din România.
Alba Iulia, 4 aprilie, 2017
Dr. Jakubinyi György
arhiepiscop
Tamás József
episcop auxiliar, vicar general
Potyó Ferenc
vicar general,
cancellarius