2015.03.08
In momentul de faţă educaţia religioasă, orele de religie din cadrul şcolilor sunt amplu discutate în media românească. Dezbaterile se axează mai mult pe obligativitatea acestei materii, cei care au contestat acest lucru doresc ca părinţii să aibă un cuvânt de spus, o opţiune. Pe marginea acestei discuţii aprinse au fost aduse în prim plan şi problemele legate de calitatea orelor de religie, pregătirea profesorilor de religie, cât şi tematica abordată în cadrul acestui studiu. Tocmai de aceea este interesant să se afle unde şi cum sunt pregătiţi acei tineri care vor deveni profesori de religie.
In Biserica Romano-Catolică din Transilvania viitorii profesori de religie sunt pregătiţi în limba maghiară la Cluj, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care are patru facultăţi de teologie: pe lângă cea romano-catolică există facultatea de teologie ortodoxă, greco-catolică (în limba română) şi cea reformată (în limba maghiară).
Toate aceste facultăţi au un plan de studii bine pus la punct, în concordanţă cu cerinţele ştiinţifice, şi cu programa universitară. Astfel se studiază pe bază ştiinţifică Biblia, felul cum ea a fost redactată, în contextul istoric al redactării diferitelor cărţi. Se pune accent nu numai pe cunoaşterea doctrinelor bisericeşti, dar şi înţelegerea contextului în care aceste învăţături s-au format, s-au dezvoltat, felul cum ele au influenţat societatea omenească în decursul istoriei.
Viitorii profesori de religie în opinia profesorilor acestei facultăţi trebuie să fie pregatiţi şi informaţi din mai multe puncte de vedere, ca să fie în stare să răspundă la orice întrebare, de la ei nu se aşteaptă ca la scoală să facă o propagandă sau prozelitism, ci să fie în stare să ofere informaţii adecvate, nuanţate, bazate nu numai pe convingeri, dar pe fapte istorice verificate.
În Biserica Romano-Catolică, orele de religie din şcoli sunt considerate o materie ca oricare alta, unde elevii trebuie să primească informaţii şi să fie educaţi pentru a deveni oameni mai buni. Pe lângă orele din şcoli s-au păstrat şi orele de religie din parohii, unde cei care participă se vor familiariza cu practicile bisericii, ritualuri, şi se vor pregati pentru a deveni membri activi ai acestor comunităţi religioase parohiale.
Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul UBB a fost înfiinţată în 1996, în urma protocolului încheiat între conducerea Universităţii şi a Arhiepiscopiei de Alba Iulia.
In Ardeal înfiinţarea primei universităţi este legată de numele principelui Transilvaniei, István Báthory, care a pus bazele învăţământului, aducând iezuiţii la Cluj în 1598. In cadrul acestei instituţii a făcut parte facultatea de teologie, fiind considerată ştiinţa cea mai importantă a timpurilor. Această facultate de teologie a existat până în 1786 şi asigura un studiu de 4 ani, cu subiecte ca studiile biblice, dogmatica, polemica şi cazuistica, dar şi studierea limbilor Bibliei, precum ebraica.
Intre timp, din 1753 s-a înfiinţat seminarul teologic la Alba Iulia pentru pregătirea preoţimii catolice, această instituţie există şi în zilele noastre, asigurând pregătirea preoţilor romano-catolici pentru diecezele de Timişoara, Oradea, Satu Mare şi Alba Iulia, în limba maghiară.
După 1990, când schimbările politice din România au permis, imediat s-a început cateheza şcolară. Pentru a pregăti profesori de religie adecvaţi, s-a organizat un curs teologic de grad universitar.
Pentru a asigura un nivel cât mai ridicat al studiului teologic, s-a ajuns la concluzia că ar fi bine ca acest curs teologic să fie acreditat. UBB a asigurat condiţii adecvate iar conducerea Arhiepiscopiei de Alba Iulia, după analiza atentă a celor propuse, a acceptat să se alăture universităţii.
Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul UBB pregăteşte tineri şi tinere pentru a deveni profesori de religie, totodată le oferă şansa de a studia şi alte specialităţi, de a participa la viaţa unei universităţi multiculturale. Astfel, din 1996, studenţii care au absolvit această facultate au studiat limbi străine, istorie, sociologie sau munca socială, astfel având o posibilitate mai amplă de a-şi găsi un loc de muncă şi de a-şi ajuta semenii în societate.
Pregătirea lor teologică le permite să fie în stare să ofere răspunsuri adecvate la întrebările deseori adresate lor despre scopul existenţei, a suferinţei. Ei totodată sunt pregatiţi să reprezinte valorile creştine, morale, umaniste în societate.
In primii 11 ani de existenţă, între 1996 şi 2006, facultatea a avut 470 de studenţi, dintre care 311 fete (66,17%) şi 159 băieţi (33,82%). Dintre aceştia, între anii 2000–2009 un număr de 338 şi-au încheiat studiile cu succes, adică 71,91% din totalul studenţilor admişi.
Din 2003 au început studiile de master; domeniile ce se pot alege la Facultatea de Teologie Romano-Catolică sunt consiliere pastorală şi studii culturale, în cadrul Facultăţii existând şi posibilitatea obţinerii de PhD.
Cât despre posibilităţile angajării tinerilor studenţi teologi, conform statisticii alcătuite de László Holló, profesor al acestei Facultăţi, privind primii zece ani, 68,53% din studenţi s-au angajat în profesia lor de bază după terminarea studiilor.
In cadrul facultăţii există un proiect ştiinţific axat în primul rând pe studierea istoriei Diecezei şi a Bisericii Catolice din Transilvania, dar şi alte domenii importante sau teme de actualitate, cum ar fi legătura dintre cultura contemporană sau ştiinţele exacte şi teologie. Din 1999, anual se organizează conferinţa denumită Zilele Teologice, care are ca scop analiza rolului teologiei în societatea contemporană. Una din cele mai interesante teme abordate în cadrul acestor conferinţe a fost cea referitoare la evoluţie.
Din 2010 s-a înfiinţat Academia Catolică, o formă de educare a largului public în subiecte actuale, legate de teologie, Biserică şi lumea contemporană. Aici au avut loc expuneri despre Biserică şi Inchiziţie, ateism, artă religioasă, psihologie, prelegerile fiind ţinute de profesorii facultăţii şi invitaţii lor.
Facultatea de Teologie Romano-Catolică a început şi un proiect nou: pregăteşte profesori nu numai în teologie, ci şi în studii religioase, ceea ce înseamnă că absolvenţii vor fi informaţi nu numai despre creştinism, dar şi despre celelalte religii, vor putea să ofere elevilor informaţii utile, comparaţii, vor putea să arate similitudinile dintre atitudinile omului religios în general.
Noémi Novák, absolventă a facultăţii în 2014, lucrează ca profesoară de religie la Miercurea Ciuc. Intrebată cum vede rolul religiei în ziua de azi în societatea contemporană, a declarat că ea crede că religia îi ajută pe oameni să fie mai deschişi către semenii lor, mai binevoitori, stabilesc legături bazate pe iubire, prietenie, şi nu pe alte motive ascunse.
Religia îi ajută să depăşească situaţii grave, probleme ce apar în viaţă, iar în societate religia i-ar ajuta pe oameni să trăiască mai bine dacă ei ar permite acest lucru. Intrebată de ce a ales să studieze teologia, a răspuns că pe ea a ajutat-o să devină un om mai bun, să-şi formeze o noţiune mai profundă despre lume şi Dumnezeu, ceea ce îi conferă un grad mai ridicat de libertate.
Noémi Katalin Mihály a absolvit facultatea în 2011, concomitent a studiat şi jurnalistica, lucrează la Radio Agnus, un radio fondat de Biserica Reformată.
Consideră că cel mai important rol al religiei azi este să îi îndrume pe oameni în viaţa lor personală, să-i ajute să ajungă la Dumnezeu, la credinţă, astfel să întreţină sănătatea întregului om, format din trup şi suflet, adică spiritualitate.
Totodată religia ajută şi la menţinerea unei vieţi echilibrate în societate, asigurând valori morale. Religia îi indrumă pe oameni să-şi revizuiască constant comportamentul, să se autoevalueze şi să se autocorecteze.
Consideră că în România, în Ardeal, mulţi sunt credincioşi mai puţin din convingere fermă şi personală şi mai mult din tradiţie.
Studierea teologiei îi ajută pe cei credincioşi să şi cunoască de ce fac unele ritualuri, însemnătatea lor, la cunoaşterea originei, să înţeleagă Sfânta Scriptură, să nu aştepte minuni, ci să contribuie la înfăptuirea lor. E necesar ca şi în viaţa spirituală omul să se maturizeze. Iar cel ce nu crede se poate confrunta studiind puţin teologia, cu întrebări şi răspunsuri care să-l ajute, să îi ofere informaţii preţioase şi să îl ajute să gândească, să devină mai profund.
de Márta Bodó - Cluj-Napoca
http://corbiialbi.ro/index.php/contact/197-teologia-si-viata-de-zi-cu-zi/