2015.01.21
În comuniune cu întreaga lume creştină, la capela Sf. Iosif din Piaţa Cipariu din Cluj-Napoca, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Prea Sfinţitul Florentin Crihălmeanu, i-a invitat pe reprezentanţii confesiunilor creştine din municipiu, pentru marţi 20 ianuarie curent, la o Seară de Rugăciune Ecumenică.
Au fost prezenţi numeroşi preoţi, între care Pr. Iulian Serafim Vescan, protopop de Lazio, Roma, preoţi consilieri, precum Pr. Daniel Avram, consilier cu mass-media şi ecumenismul, care s-a ocupat de organizarea serii ecumenice; Pr. Ioan Mătieş, vicar cu laicii; Pr. Marius Cerghizan, consilier pastoral; şi preoţi parohi, precum Pr. Mircea Marţian - parohia Andrei Mureşanu, Pr. Ioan Isac, vicar parohial, care au fost şi gazde ale evenimentului; Pr. Grigore Ciupe, paroh în Mărăşti, ş.a. Oficiul de rugăciune al Orei a IX-a, cu care a început programul serii, a fost celebrat cu participarea studenţilor seminarului teologic „Sfântul Ioan Evanghelistul”, împreună cu Pr. rector Călin Bot.
Participanţi au intrat în capelă în procesiune, apa vie din fragmentul evanghelic ales fiind simbolizată prin faptul că fiecare invitat a purtat câte un pahar, şi toţi au turnat această apă într-un vas mai mare, aflat în capelă. Chiar dacă paharele aveau diferite culori, apa era aceeaşi. „Apa din fiecare pahar a devenit acum apa noastră, o singură apă – este, în mod simbolic, ceea ce avem de făcut în continuare prin colaborare: ceea ce este comun, apa vie, iubirea, care nu are nici culoare, nici miros, dar ştim că este esenţială pentru viaţa noastră, acea apă vie să o putem pune împreună ca să devină un izvor dătător de viaţă pentru toţi cei mici, toţi cei care au nevoie de această apă vie şi să fim noi, slujitorii Sfântului Altar, iniţiatorii acestui râu care să cuprindă lumea creştină şi apoi să se extindă şi asupra celorlalţi, să fie un izvor de pace şi binefacere pentru întreaga lume”, a explicat Prea Sfinţitul Florentin.
La invitaţia Pr. Daniel Avram, fiecare reprezentant al confesiunilor creştine participante a rostit o meditaţie: din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului a vorbit Pr. Cristian Baciu, consilier bisericesc, care a menţionat mai întâi că îl reprezintă pe Mitropolitul Andrei Andreicuţ, aflat atunci la Regensburg, în Germania, la înmormântarea unui preot evanghelic lutheran. Referindu-se apoi la tema dialogului dintre Iisus şi femeia samarineană, Părintele Cristian a spus că “apa cea vie este harul Duhului Sfânt”, “pentru că El este cel care sfinţeşte viaţa oamenilor, a familiei, a Bisericii şi a societăţii şi în acelaşi timp este şi o dovadă de smerenie a Mântuitorului Iisus Hristos”. “Acest exemplu de smerenie, a mai spus preotul ortodox, ar trebui să fie şi pentru noi un îndemn să fim mai deschişi unii faţă de alţii, să avem o conlucrare şi o cooperare în interesul credincioşilor Bisericilor noastre, a societăţii, deoarece există atâta dezbinare şi este nevoie ca fiecare dintre noi să conlucrăm pentru transmiterea învăţăturii creştine şi a valorilor sufleteşti”.
Reprezentantul Bisericii Unitariene din Transilvania, preot Norbert Racz, s-a referit la tema Săptămânii de Rugăciune ca la „o trecere de la hotarele convenţionalului către o întâlnire directă, de la om la om. Iisus păşeşte pe un drum al comunicării lipsite de prejudecăţi”, învăţătura pentru noi, cei de astăzi, fiind aceea că “trebuie să trecem peste diferenţele care ne despart, …, trebuie să urmăm această pildă a Mântuitorului şi să trecem peste prejudecăţi, etichete, preconcepţii şi să vedem omul – creaţia lui Dumnezeu, copilul Tatălui nostru ceresc”.
Din partea protopopiatului romano-catolic Cluj-Dăbâca, Pr. protopop Kovács Sándor a pornit de la convingerea că, după cuvântul Domnului nostru Iisus Hristos, „nici porţile iadului nu vor birui Biserica”, şi a precizat că “măcar în acest an, 2015, care a început dramatic, trebuie să înţelegem cu toţii că nu există cale de întoarcere de la chemarea comună şi de la a păşi împreună pe calea ecumenică. Speranţa unităţii creştinilor este ca un curcubeu de pace, de dreptate şi de fraternitate, alimentat de apa vie evanghelică ce leagă cerul şi pământul.”
A urmat Pr. Gál Sándor, consilier eparhial al Episcopiei reformate a Ardealului, care a vorbit despre situaţia din Brazilia – ţara cu cel mai mare număr de catolici din lume, cu discrepanţa dintre cartierele sărace şi bogate, Brazilia fiind o ţară care se zbate între diferite credinţe religioase, între mai multe rase umane, în care există o realitate dură. Astfel, „alegerea temei Octavei nu este întâmplătoare – Isus le dă să bea celor însetaţi din izvorul apei vieţii”. În societatea de astăzi se pune întrebarea unde este Isus în situaţiile limită şi ce înseamnă a bea din apa vie? „Isus e acolo unde se solicită apa vie. În Israel apa e o comoară, câteodată şi un mic izvor este un dar. Iar apa care nu se vede, care curge şi în timpul secetei. este apa vie pe care Isus o oferă, apa pe care dacă o bei nu vei mai înseta. Să bei din apa vie înseamnă să crezi în Isus, Care a venit să ne caute, să ne găsească, să ne mântuiască şi prin jertfa Sa personală să obţină pentru noi harul şi dreptatea lui Dumnezeu şi viaţa veşnică”.
Pr. Oliver Fejer, secretar eparhial al Episcopiei evanghelice lutherane, a făcut o rugăciune de mulţumire şi de cerere: „Doamne, aprinde în inimile noastre dorinţa de a depăşi tot ceea ce ne desparte, pentru ca să putem vedea un singur Cristos în trupurile noastre. (…) Ajută-ne să respectăm Pământul ca pe o creaţie a Ta, învăluie-ne în iubirea Ta, ca să putem recunoaşte chipul lui Dumnezeu în fiecare persoană pe care o întâlnim. Fie să putem celebra frumoasa diversitate a vieţii umane şi să vedem în ea un semn al fidelităţii Tale veşnice faţă de poporul Tău”.
În continuare, Pr. predicator Valentin Tartamuş, din Biserica Apostolică „Râul Vieţii”, a deschis pagini din Sfânta Evanghelie, arătând ce înseamnă imperativul „dă-mi să beau!”: a căuta pe cei mici, pe cei marginalizaţi, în ei Isus suferă şi astăzi. PS Florentin a mulţumit oaspeţilor, îndemnând: „Isus ne cere, prin cei mici, să-i dăm să bea. De aceea, să-i oferim dragostea noastră. Noi putem împiedica unitatea, dar unitatea nu o facem noi, este un dar de sus pe care suntem obligaţi să îl aşteptăm şi pentru care trebuie să ne rugăm. Aşa cum apostolii se rugau împreună pentru coborârea Duhului Sfânt, şi noi trebuie să ne rugăm şi să credem că, la ceasul rânduit, El ne poate oferi acest dar, care este strict lucrarea Lui, pentru că unicul artizan al unităţii în perfectă diversitate este Spiritul Sfânt”. În încheiere, participanţii la Seara Ecumenică de Rugăciune şi-au oferit un semn al păcii şi al dragostei creştine, potrivit www.bru.ro.