Az 1800-as évek közepe után a fakitermelés miatt sokan a Gyergyói-medencéből és máshonnan is Maroshévízre telepedtek. Hamarosan igény támadt templomépítésre és a plébánia megszervezésére. A templom alapkövét 1867-ben tették le és 1869-ben már fel is építették. 1870 októberétől önálló lelkészség. Addig a gyergyóremetei plébániáról látták el. Ezzel a dátummal indult a római katolikus felekezeti iskola Fogarasy Mihály püspök támogatásával, és eredményesen működött 1948-ig, amíg államosították. Később lebontották és egy tömbháznegyedet építettek az iskola helyére és területére. A hívek lélekszáma fokozatosan növekedett. Volt olyan időszak, mikor elérte az 5000-et. Az 1989-es események után a hívek száma rohamosan csökkenni kezdett, részben a kivándorlás, részben a születések számának csökkenése miatt.
Székpatakon 1970-ben a hívek egy lakást vásároltak, és átalakították kápolnává.
Adresă:
535700 – Toplița, str. Avram Iancu, nr. 2., jud. Harghita
Tel.:
0266-342.993
Serviciu
Cantor: Molnár ÁrpádZi de adorație perpetuă: október 15.
Sfintele liturghii: 8,30; 10,30; 19 órakor, hétköznap 8 órakor, máskor 19 órakor 
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.