Az 1870-es években épülő vaskohóhoz többnyire német anyanyelvű katolikus lakók települtek. Piskitelepről látták el őket. 1902-ben felépítették a templomot a gyár támogatásával, 1910-től pedig a plébániát is. Első helybeli plébános Lakó János volt 1928-tól.
Sztrigyszentgyörgy neve 1377-ben Tengewerk, 1472-ben pedig Zenthgyergh formában szerepel. Neve a Szent György tiszteletére szentelt templomról tanúskodik. 12. századi érméket találtak egy fatemplom helyén, melynek utóda, a kőtemplom, a következő (13.) században épülhetett. Katolikus lakói a reformáció idején reformátusok lettek a templommal együtt. A hívek megfogyatkozása miatt a 20. század elején eladták
a görögkeletieknek. 1910-ben Sztrigyszentgyörgyre települtek bukovinai székelyek, akiknek templomot építettek 1935-ben Kisboldogasszony tiszteletére. Katolikus iskola is volt 1920-tól, amelyet azonban 1948-ban államosítottak.
Adresă:
335300 – Călan, str. Aurel Vlaicu, nr. 9., jud. Hunedoara
Tel.:
0254-731.581
Serviciu
Număr de suflete: 500
Zi de adorație perpetuă: július 15.
Sfintele liturghii: vasárnap 10,30 órakor, ünnepnapokon: 17 órakor. Hétköznap: 9 órakor 
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.