Retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum a fost refuzată

Arhiepiscopia va depune un recurs împotriva hotărârii

 

Comisia de retrocedări care funcționează în subordinea Guvernului României a respins retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum și a Observatorului astronomic din Alba Iulia, către Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia. Hotărârea  din 16 septembrie a comisiei a fost comunicată arhiepiscopiei doar de curând.

 

 

Cererea recent respinsă a fost înaintată de către arhiepiscopie în februarie 2003, pe baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2000 (ulterior completată în repetate rânduri, apoi legiferată) care dispunea retrocedarea bunurilor mobile și imobile, care au aparținut cultelor religioase și au fost preluate abuziv. Comisia și-a motivat hotărârea prin afirmația că Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, care face solicitarea, nu este identică cu Institutul de Astronomie Romano-Catolic (Csillagda) din cartea funciară.

 

Komáromi Attila, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, a relatat săptămânalului Vasárnap: în 1798, când episcopul Batthyányi Ignác și-a înființat celebra bibliotecă și observatorul astronomic, ele au fost înscrise ca fundație culturală, sub numele menționat anterior. În 1949 fundația și-a încetat existența, bunurile sale au fost naționalizate, deci aceasta nu există în prezent, deoarece nu a avut continuitate. Arhiepiscopia nu putea solicita retrocedarea clădirii și a bunurilor mobile în numele fundației de odinioară. Consilierul juridic a confirmat că arhiepiscopia va face recurs împotriva deciziei, căutând rezolvarea pe calea justiției.

 

În 2012 CEDO a obligat statul român la plata unei despăgubiri de 25.000 de euro, deoarece nu a retrocedat arhiepiscopiei  Biblioteca Batthyaneum, confiscată în timpul comunismului. Guvernul din 1998 a retrocedat Bisericii  Biblioteca Batthyaneum printr-o ordonanță de urgență, dar nu s-a procedat la restituirea de facto.

 

Organizația județeană a Partidului Social Democrat (PSD) – aflată la guvernare și în prezent – a încercat, încă de atunci, să găsească modalitatea de a împiedica retrocedarea. În  prima și în a doua instanță Judecătoria, apoi Tribunalul Județean au respins solicitarea social democraților. În 2003 Curtea de Apel din Alba Iulia făcând referință la faptul că episcopul Batthyányi Ignác a desemnat prin testament Biserica și Transilvania ca moștenitori ai Bibliotecii Batthyaneum, care era deja înființată la vremea aceea; Transilvania făcând parte în prezent din România, biblioteca i se cuvine României, prin urmare a anulat hotărârile de până atunci și a negat restituirea printr-o sentință definitivă, anulând ordonanța guvernamentală privind retrocedarea.

Ordonanța Guvernului din 1998 stipulează doar retrocedarea clădirilor, Ordonanța de Urgență din 2000, apoi Legea din 2002 stipulează și retrocedarea bunurilor mobile confiscate împreună cu imobilele. Comisia a respins acum solicitarea de restituire înaintată pe baza Ordonanței de Urgență a Guvernului.

 

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia adăpostește valori culturale, științifice și bibliofile inestimabile. Aici se găsesc circa 80 la sută din codicele medievale de proveniență străină, aflate în colecții din România (cărți manuscrise). Printre acestea se găsește Codex Aureus, scris cu cerneală de aur, realizat la comanda lui Carol cel Mare în secolul al IX-lea și achiziționat împreună cu alte cărți de către Batthyányi Ignác în 1782, de la arhiepiscopul Vienei Christoforo Migazzi. Doar prima parte, bogat ornamentată a codicelui original – Evanghelia după Matei și după Marcu – se află la Batthyaneum. Partea care conține Evanghelia după Luca și după Ioan se află în proprietatea Vaticanului, iar coperțile lucrate în fildeș sunt păstrate la Roma și la Londra. Alături de marea colecție de codice, aici se găsește și o parte însemnată a incunabulelor păstrate în România. Cele peste 60 de mii de volume, dintre care circa 45 de mii sunt unicate sau rarități, au fost tipărite în secolele XVI-XVII în marile case de editură din Europa. Aici se găsesc și peste 17 mii de documente, rămase în Transilvania după separarea din 1882, provenind din Conventul din Cluj-Mănăștur sau din Arhiva Capitlului de la Alba Iulia și conținând multe informații referitoare la istoria medievală a Transilvaniei. În bibliotecă sunt păstrate și numeroase manuscrise ale unor personalități ale Bisericii sau din viața publică din epoca respectivă. Găsim aici într-o colecție de predici în latină, de proveniență franciscană, Codexul de la Alba Iulia, al treilea cel mai vechi text în limba maghiară, Gyulafehérvári Sorok (Rândurile de la Alba Iulia). Aici se află și Vechiul Testament de la Orăștie (cunoscut sub numele de Palia de la Orăștie), precum și prima traducere parțială a Vechiului Testament în limba română, tipărită la sfârșitul secolului al XVI-lea. Din cele șase exemplare cunoscute ale cărții, unul se păstrează în Biblioteca Batthyaneum.

 

Vizitarea bibliotecii, precum și cercetarea fondului se face doar cu acordul scris al conducerii Bibliotecii Naționale a României.