Erdélyi Ferences Gyűjtőlevéltár
400112 – Cluj-Napoca, str. Victor Deleu, nr. 2., jud. Cluj
Levéltáros: Jonica Xénia
E-mail: ofmarchiv@gmail.com
Kolozsvár legrégebbi, Óvári néven ismert temploma a mai kolostortemplom. Kezdetben plébániatemplom volt. Feltételezik, hogy I. Béla idejében épült. A tatárjárás után, amikor a Szent Mihály-templom lett a plébániatemplom, domonkosok kapták meg: Mihály Dominicanus már 1280–1300 körül kolozsvári szerzetes volt. Nagy átalakításokat végeztek Hunyadi János korában, aki 50 aranyat érő kősót utalt ki. Hunyadi János oklevele szerint Havas Boldogasszony és Szent Antal tiszteletére volt szentelve. A 15. század közepén Somkerekei Erdélyi János építtette hozzá a „capella Rosarii”-t. Ugyancsak mellette állott a Szent Jakab-kápolna (1349). A reformáció idején az unitáriusok temploma lett. A ferencesek 1727-ben kapták meg.
Adresă:
400112 – Cluj-Napoca, str. Victor Deleu, nr. 2., jud. Cluj
Tel.:
0264-594.377
Kolozsvár, ferences templom
Serviciu
Cantor: Pozsár RóbertZi de adorație perpetuă: december 15.
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.