Az Aranyosbeszterce nyugati partján levő részt 1896-ban csatolták Bukovinából Erdélyhez. Lakói a 18. századtól német telepesek voltak. Mailáth püspök 1900-ban templomot építtetett, plébániát szervezett és ferences papot küldött nekik. 1913-tól egyházmegyés papot kaptak Kapcza József személyében, aki 1915-ben orosz fogságba került. 1922-ig bukovinai német, majd erdélyi papok látták el. 1944-től 7 évig Óradna látta el. Jelenleg ideiglenesen jászvásári egyházmegyés papok látják el, de az anyanyelvükön való misézést (német, magyar) nem biztosítják. Katolikus iskola volt 1921-től német tanítási nyelvvel. Jelen pillanatban a településen 94 katolikus család él. A plébánia archívumában csak 1949-től találhatók iratok.
Adresă:
727110 – Cârlibaba, str. Principală, nr. 93., jud. Suceava
Tel.:
0230-575.861
Serviciu
Zi de adorație perpetuă: december 3.
Sfintele liturghii: vasár- és ünnepnapokon 11 órakor, hétköznap 17 vagy 18 órakor 
Articol
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 18.00, Academia Română din Roma a găzduit conferința intitulată „Episcopul Márton Áron – martor și simbol al Europei creștine”, un eveniment dedicat moștenirii spirituale a venerabilului episcop mărturisitor, evocând destinul unui păstor care, în mijlocul furtunilor istoriei, a rămas neclintit în slujirea adevărului evanghelic, a demnității umane și a libertății de conștiință.
Articol
În zilele de 18 și 19 octombrie 2026, la Roma au loc două evenimente de înaltă ținută eclezială și diplomatică, dedicate memoriei Venerabilului Episcop Márton Áron, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei Bisericii din Transilvania în secolul al XX-lea. Înfruntând cu fidelitate neclintită furtunile istoriei, acest mărturisitor al credinței a apărat cu mult curaj demnitatea persoanei umane devenind un simbol autentic al credinței creștine și al reconcilierii dintre popoare.
Articol
Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos se numără printre cele mai valoroase și mai bine păstrate ansambluri monastice ale franciscanilor bulgari din Transilvania. Importanța sa este evidențiată de conservarea, în mare parte, a configurației arhitecturale din secolul al XVIII-lea și de numărul relativ redus al intervențiilor care i-au modificat caracterul originar.